Culoarea din mine-i culoar de iubire-n cuvinte
ce-şi umple nãvalã cu zâmbete cântecul viu,
apusuri de taine şi gânduri venite din minte
sunt drumuri uitate cu sensuri ce nu le mai stiu
E caldã lumina ce-mi mângâie rana cuminte
de sfânta din tine e smulsã din cerc auriu
încerc din priviri sã îţi spun: “ia aminte
cã ceruri, pãmânturi şi râuri renasc din pustiu”.
Mã ţii strâns de mânã şi stele senine
îţi spun sã nu pleci timpurie
mai stai înc-o noapte, mai stai pânã mâine
mai stai primãvarã târziu.
poate,fara titlu!
miercuri, aprilie 06, 2011 alex
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Despre autor
- alex
- Sibiu, Romania
- Am încercat să pătrund în cuvânt; mi s-a spus să folosesc intrarea dintre silabe, scara de incendiu, drumul pe unde sunt evacuate victimele poemelor incandescente, dar inca nu ma las.
Populare
-
Buna! Am revenit dupa ceva timp dupa un gol mare in suflet. Vreau sa va spun ca desi am doar 18 ani, mi s-au intamplat muult prea multe lu...
-
Avand in vedere ca nu am o tema, m-am gandit sa va prezint o noua achizitie. Si anume un Ebook Reader Iriver Story . In afara faptului ca ...
foarte frumoasa . imi place foarte foarte mult geniule